copii rad de alt copil

Intimidarea. Cum reactionam?

Nota: Atragem atenția ca punctele de vedere prezentate în acest articol au un caracter informativ, bazându-se exclusiv pe experiențele personale și pe literatura consultata. Ele nu sunt rodul unei pregătiri și experiențe profesionale în domeniu și trebuie tratate ca atare.

Chiar dacă vorbim din ce în ce mai mult despre ea, intimidarea este o problemă pe care foarte puțini părinți reușesc să o confrunte … fără a pune gaz pe foc.

fetita mica plange

Raluca, 7 ani. De câtva timp, seara, înainte de culcare, Raluca avea ochii în lacrimi și ii spunea mamei ei ca nu vrea sa se culce pentru ca visează urât. Într-o zi fetita și-a luat inima în dinți și i-a spus timid mamei sale că o fata mai mare din clasa a patra o intimidează. Cu vocea subțirica, Raluca a început să explice că această fată a început sa-i facă viata amara în urmă cu câteva săptămâni:  o împinge fără motiv sau o insulta de fiecare dată când a trece pe lângă ea.

Ce este intimidarea?

Vorbim despre intimidare atunci când un copil se simte nefericit, ridiculizat, marginalizat, rănit, pentru că un alt copil (sau grup) îl atacă ocazional sau regulat prin insultarea, denigrarea, răspândirea de zvonuri despre el, amenințarea, respingerea sau lovirea lui.

Când este vorba de intimidare, există întotdeauna o relație de putere, un joc al dominării care poate fi stabilit din cauza puterii fizice a unuia sau a particularităților celuilalt (cum ar fi numele, talia, culoarea pielii sau a parului, îmbrăcămintea, etc.).

băiețel supărat plange

Andrei, 10 ani. Pentru el problemele au apărut după ce s-a mutat împreuna cu părinții lui într-un alt oraș. Necunoscând pe nimeni în cartier, la școala s-a trezit într-un grup în care aproape toți copii se cunoșteau din clasa 1 sau de la grădinița.  „Pe la începutul lui octombrie,  fiul meu a venit acasă cu cămașa rupta”, ne povestește mama lui Andrei. Mai târziu, într-o seara, ne-a spus ca nu-i place noua școala. Andrei nu a fost niciodată o fire deschisa, iar părintii nu au încercat sa pună mai multe întrebări, sa afle mai multe detalii. Cu timpul Andrei a devenit și mai închis în el și chiar agresiv cu fratele mai mic. Părintii nu au reacționat decât atunci când diriginta a sunat acasă să le spună că Andrei are probleme de comportament la școală.

Uneori copiii sunt incapabili de a se confesa părinților sau apropiaților sau chiar de a defini clar originea disconfortului lor.

Semne care vorbesc de la sine:

  • copilul nu mai are chef sa meargă la școală și uneori se plânge de dureri de stomac sau de dureri de cap.
  • scăderea performanței școlare (dificultăți de concentrare],
  • tulburări de somn,
  • coșmaruri,
  • iritabilitate,
  • tristețe,
  • pierderea interesului pentru activitățile preferate.

Cum să reacționăm dacă unul dintre copiii noștri este intimidat?

Mai întâi să-l încurajăm să ne vorbească. Ruperea tăcerii este primul pas care trebuie făcut. Mulți copii sunt reticenți în a o face pentru că ei confunda denunțarea unei intimidări cu pâra.  Copilul trebuie sa înțeleagă ca pâra este ceva spus din indiscreție sau răutate, în timp ce să denunțarea unei intimidări este atragerea atenției asupra unor acțiuni nesănătoase cu scopul de a ajuta pe alții sau de a fi ajutat.

  • Rămâneți calm, copilul are nevoie de confort și stabilitate.
  • Cereți-i sa va povestească ce se întâmplă.
  • Arătați-i ca sunteți alături de el și ca împreuna veți găsi o soluție.
  • Incurajați-l sa vorbească cu un profesor la scoală despre situația lui.
  • Nu așteptați ca situația sa degenereze. Vorbiți cu profesorii, antrenorul sau cu directorul școlii punându-i la curent cu situația. Verificați în același timp dacă ei sunt la curent cu ce se întâmplă, ce au făcut și ce vor face pentru a evita ca evenimentul sa se mai repete. Cereți-le sa va tina la curent cu evoluția situației.
  • Fiti în continuare atent la comportamentul copilului. Dupa câteva zile comunicați din nou cu școala ca sa fiți la curent cu măsurile luate.

Dacă simțiți că siguranța copilului este în pericol sau dacă credeți că este victimă a unei infracțiuni (hărțuire, agresiune sexuală, amenințări, extorcare etc.), nu ezitați să contactați poliția.

Luați de asemenea măsuri pentru a vă proteja copilul împotriva ciber-intimidării.

Surse:  

  1. U.S. National Center for Education Statistics. Student Reports of Bullying: Results From the 2001 School Crime Supplement to the National Crime Victimization Survey (PDF) (Report).
  2. http://www.harcelement-entre-eleves.com/

 

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s