Ion Minulescu – Romanță fără ecou

ION MINULESCU – ROMANȚĂ FĂRĂ ECOU

Iubire, bibelou de porţelan, 
Obiect cu existenţa efemeră, 
Te regăsesc pe-aceeaşi etajeră
Pe care te-am lăsat acum un an… 

Îţi mulţumesc!… 
Dar cum?… Ce s-a-ntâmplat?… 
Ce suflet caritabil te-a păstrat
În lipsa mea, 
În lipsa ei, 
În lipsa noastră?… 
Ce demon alb, 
Ce pasăre albastră
Ţi-a stat de veghe-atâta timp
Şi te-a-ngrijit
De nu te-ai spart
Şi nu te-ai prăfuit?… 

Iubire, bibelou de porţelan, 
Obiect de preţ cu smalţul nepătat, 
Rămâi pe loc acolo unde eşti… 
Să nu te mişti… 
Şi dacă ne iubeşti –
O!… dacă ne iubeşti cu-adevărat –
Aşteaptă-ne la fel încă un an… 
Un an măcar… 
Atât… 
Un singur an… 

Iubire, bibelou de porţelan!…

Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.